Nu te coborî în Egipt.

În Scriptură, „coborârea în Egipt” este o temă recurentă. Egiptul a fost adesea un loc de salvare în perioadele de foamete sau de criză. Avraam a coborât în Egipt când era foamete în țară (Geneza 12:10). Lui Iacov i s-a spus: „Nu te teme să te cobori în Egipt” (Geneza 46:3). Iosif a fost trimis mai înainte în Egipt pentru a pregăti un loc de refugiu pentru familia sa (Geneza 45:5-7). Dar lui Isaac, în timpul foametei sale, i s-a spus clar de către Dumnezeu: „Nu te coborî în Egipt; locuiește în țara pe care ți-o voi spune” (Geneza 26:2).

Egiptul reprezintă provizii naturale și securitate lumească. Pare a fi siguranță, stabilitate și oportunitate - dar nu este Țara Promisă. Lucrul fascinant este că Dumnezeu a permis diferiților oameni ai lui Dumnezeu să intre în Egipt în anumite anotimpuri. Dar de fiecare dată, a fost cu un scop și numai sub instrucțiunea divină.

Pericolul Egiptului constă în a nu intra în el. Pericolul constă în a rămâne prea mult timp în Egipt. Când stai prea mult timp în Egipt, treci de la a fi ajutat la a fi înrobit. Egiptul devine o capcană. Ceea ce a fost odată un refugiu temporar se poate transforma rapid într-un loc de robie? Egiptul nu a fost niciodată menit să fie destinația finală - nu este locul făgăduinței, ci doar un loc de odihnă temporară (Exodul 1:13-14).

Există momente în viață când Dumnezeu îți permite să intri într-o afacere, o relație sau un aranjament – nu pentru că este destinul tău, ci pentru că te va susține pentru o perioadă. Acel lucru poate fi Egiptul tău. Pare util, dar nu este moștenirea ta. Provocarea apare atunci când oamenii fac din Egipt casa și identitatea lor. Devin dependenți de un sistem în care Dumnezeu nu i-a chemat niciodată să rămână.

Unii regi din Israel au trimis chiar emisari în Egipt pentru a cere ajutor în timp de război (2 Regi 18:21). Ei au oferit Egiptului un loc pe care acesta nu ar fi fost menit să-l ocupe niciodată. Și în momentul în care Egiptul devine sursa ta de ajutor în loc de Dumnezeu, pierzi din vedere îndrumarea Lui.

Când examinezi fiecare exemplu din Scriptură în care cineva a mers în Egipt, vei observa că de fiecare dată a fost îndrumat de Dumnezeu. Fără instrucțiunile Sale, Egiptul era interzis. Asta ne aduce în ziua de azi. Cum ni se aplică Egiptul nouă în secolul XXI?

Egiptul de astăzi simbolizează orice sistem sau loc către care apelăm pentru siguranță, în afara îndrumării lui Dumnezeu. Pentru unii, poate fi o țară. Pentru alții, poate fi un loc de muncă, o înțelegere sau un compromis care ne face să ne simțim în siguranță. Dar adevărul rămâne: Dacă Dumnezeu nu te-a trimis acolo, nu te va binecuvânta.

Acest lucru este relevant în special pentru mulți din Africa. Africa este un continent plin de resurse, însă atunci când oamenii vor să prospere, adesea se uită spre Occident. Ei spun: „Dacă mă duc acolo, pot face bani și îmi pot ajuta familia”. Dar adevărata întrebare este: Ți-a spus Dumnezeu să mergi?

Amintiți-vă, lui Isaac i s-a spus să nu coboare în Egipt - și a rămas. El a semănat în țară în timpul unei foamete și a strâns însutit (Geneza 26:12-14). Cum? Pentru că prosperitatea nu vine din loc - vine din ascultare. Dumnezeu îi face pe oameni să prospere (Deuteronom 8:18). Nu este vorba despre unde te afli, ci despre cine te-a trimis.

Psalmul 23 spune: „Domnul este păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic” (Psalmul 23:1). Dacă există lipsuri în viața ta, verifică cine te conduce. Când Îl urmezi pe Păstor, El te conduce la pășuni verzi, chiar și în mijlocul foametei. Te poate trimite în Vest – sau îți poate spune să rămâi unde ești.

Nu este vorba despre oportunitate. Este vorba despre învățătură. Biblia spune: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te sprijini pe priceperea ta” (Proverbe 3:5). Atât de mulți oameni aleargă după odihnă, siguranță sau bani, bazându-se pe propriile planuri. Ei coboară în Egipt emoțional, nu spiritual.

Dacă te rogi pentru următoarea ta mișcare - fie că este vorba de o mutare, o schimbare de carieră sau de a lua o decizie importantă - nu te grăbi să fugi din Egipt. Caută-L pe Domnul. Cere-I îndrumare. Există un loc anume, o misiune anume, o cale anume pe care Dumnezeu a conceput-o special pentru tine (Ieremia 29:11).

Ascultarea de acea cale este cea care duce la provizie și pace.

Rugăciunea mea este ca Dumnezeu să te ajute să descoperi adevăratul tău loc de putere. Nu este în țări străine. Nu este în sisteme care par puternice. Este în a umbla îndeaproape cu Cel care cunoaște calea. Prosperitatea și pacea se găsesc în ascultare - nu în loc.

Fii binecuvântat.

 

Anterior
Anterior

Când Stăpânul vine așteptând roade

Următorul
Următorul

Moștenirea leadershipului: Construirea dincolo de timpul tău